Termen cautat
Specialitate

Sedentarismul-lipsa activitatii activitatii fizice


Specialitate
Imagini
Sedentarismul a stat la baza a aproximativ 30% dintre decesele survenite in evolutia principalelor afectiuni cronice,in special cardiovasculare. Lipsa activitatii fizice reprezinta un factor major pentru afectiunile cardiace.Este nevoie sa se cumuleze cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata in majoritatea (preferabiltoate) zilele saptamanii.Aceasta vine sa inlocuiasca indicatia anterioara ce indica cel putin 20-30 de minute de de exercitii fizice mai intense,continue,in fiecare zi. S-a demonstrat ca exercitiile de intensitate moderata catre maxima,efectuate constant,scad riscul infarctului miocardic,accidentului vascular cerebral,hipertensiunii arteriale,diabetului zaharat insulino-independent si osteoporozei.In general,avantajele exercitiilor fizice par sa fie corelate cu doza,cu o diferentaevidenta intre lipsa totala si efectuarea exercitiilor de intensitate usoara catre moderata si a celor de intensitate maxima.In studiile recente s-a demonstrat ca exercitiile fizice de intensitate mare,riscul relativ de accident vascular cerebral a fost estimat la mai putin de 1/6 comparativ cu cei inactivi fizic.De asemenea,riscul diabetului zaharat insulino-independent a fost de aproximativ jumatate la cei care au practicat exercitii fizice de cel putin 4-5 ori pe saptamana,comparativ cu cei care au realizat acest lucru doar o data pe saptamana..Controlul glicemiei este imbunatatit la diabeticii care fac exercitii fizice regulate,chiar si la nivele modeste. Practicarea regulata e exercitiilor fiziceeste asociata cu scaderea pe termen lung a riscului de evenimente coronariene,incuzand infarctul miocardic,cu concentratii crescute ale HDL-colesterolului (`colesterolul bun`) ,atat la femei cat si la barbati si cu scaderea riscului de hipertensiune arteriala. Activitatea fizica intensa reduce cancerul de colon (dar nu si pe cel de rect) la femei si barbati si de cancer mamar si de organe genitale la femei.De asemenea s-a demonstrat ca exercitiile de forta cresc continutul mineral al tesutului osos si intarzie sau chiar previne aparitia osteoporozei la femei. Exercitiile fizice pot fi,de asemenea,benefice in cazul pacientilor cu boli cronice.Spre exemplu,atat barbatii cat si femeile cu artroze (procese degenerative ale articulatiilor) cronice simptomatice la nivelul unuia sau ambilor genunchi,au beneficiat in urma unui program controlat de mers pe jos ,de ameliorari simptomatice si scaderea necesitatii necesarului de medicamente antalgice. La pacientii cu hipertensiune arteriala moderata,exercitiile fizicesunt capabile sa produca o scadere de durata a tensiunii arteriale sistolice si diastolice (maxima,respectiv minima). In plus ,exercitiile pot ajuta la mentinerea unei greutati ideale,in aceasta situatie riscul infarctului miocardic fiind semnificativ mai scazut decat la pacientii obezi.Si,nu in ultimul rand,s-a constatat ca activitatea fizica reduce depresia si anxietatea,imbunatateste adaptarea la stres,amelioreaza calitatea somnului si poate imbunatati tonusul psihic,auto-aprecierea (care lipseste in starile anxios-depresive) si performanta intelectuala. Totusi,exercitiul fizic poate el insusi sa declanseze instalarea infarctului miocardic acut,in special la persoanele care sunt in mod normal sedentare.Riscul de infarc miocardic este considerabil redus in randul celor care efectueaza regulat(cel putin de cinci ori pe saptamana,exercitii fizice cu grad inalt de dificultate.Alte complicatii posibile ale exercitiilor fizice intense includ angina pectorala (angina pectorala de efort),aritmiile,moartea subita si crizele de astm..La diabeticii insulino-dependenti,supusi la activitati fizice de intensitate mare,nivelele glicemiei trebuie monitorizate cu atentie,pentru a evita instalarea hipoglicemiei. Medicii trebuie sa explice pacientilor care sunt beneficiile si riscurile exercitiilor fizice,sa prescrie un program adecvat de exercitii fiecarui pacient si sa dea indicatii menite sa previna accidentele sau complicatiile bolilor deja existente.Inainte de recomandarea exercitiilor fizice,medicul trebuie sa efectueze anamneza (istoricul bolilor),examenul clinic,ca si testele de laborator specifice ficarei afectiuni pe care o are bolnavul si pe baza simptomatologiei descrise de acesta. In general,indivizii sanatosi,pot efecta exercitii fizice si fara acordul medicului,dar pacientii cu cardiopatie ischemica (diminuarea irigarii cordului cu sange datorata unui cheag de sange,de obicei,care blocheaza circulatia printr-o artera coronariana) sau alte afectiuni cardiovasculare,necesita supraveghere medicala si programe de exercitii fizice gradate. Exercitiile fizice sunt contraindicate pacientilor cu: - insuficienta cardiaca congestiva decompensata; -aritmii ventriculare (inima nu bate regulat); -angina cronica instabila (care apare si in afara conditiilor de efort); -stenoza aortica (ingustarea orificiului aortic) cu tulburari hemodinamice importante; -anevrism aortic; -diabet zaharat necontrolat. Incalzirile si relaxarile timp de 5-10 minute,exercitiile continue si cresterea gradata a intensitatii acestora,sunt masuri care ajuta la prevenirea afectiunilor cardiovasculare si musculo-scheletale. Activitatea fizica se poate incadra in rutina zilnica,deoarece cei mai multi indivizi spun ca nu au timp pentru exercitii fizice.Aceste activitati constau in urcatul pe scari si nu cu liftul,mersul cu bicicleta in locul automobilului,sa-si faca singur treburile gospodaresti sau sa-si ingrijeasca gradina,sa coboare din autobuz cu o statie sau doua inaintea destinatiei etc.