Termen cautat
Specialitate

Inima


Autor: apostuandra
Imagini

INIMA

Este un organ musculo - cavitar , cu forma conica si pereti bine dezvoltati .

Conformatia exterioară: Din punct de vedere descriptiv inima prezintă 3 fete, 3 margini, o bazasi un varf, avand numeroase santuri pline cu grasime si ocupate de vasele coronare.

Fata antero-superioara-prezintaputin deasupra mijlocului ei, un santtransversal numit santul coronar anterior , care se împarte in 2 segmente: - unul superior (atrial) si - unul inferior (ventricular).

Fata posterioară a cordului vine în raport prin intermediul pericardului cu muschiul diafragm si corespunde lobului stang al ficatului. Deasupra mijlocului ei, această fataprezintaun santtransversal, numit santul coronar posterior, ce continuasantul coronar anterior. santul coronar posterior împarte faaa diafragmaticaîn 2 segmente: - unul superior, mai mic (atrial), care se continuă cu baza cordului şi - unul inferior, mult mai întins (ventricular), reprezentat prin cei 2 ventriculi separatide santul interventricular posterior .

Prezintă 4 camere:

  • atriul (AD) şi ventriculul drept (VD) ,
  • atriul (AS) şi ventriculul stâng (VS) .

Fata stangaa inimii vine în raport cu pleura mediastinalasi fata internaa plamanului stang.

Marginile inimii în număr de 3, separă fetele cordului între ele: - una este dreaptamai evidenta, - celelalte două stangi (una anterioarasi alta posterioara) fiind mai sterse.

Baza inimii corespunde fetelor posterioare si superioare a celor 2 atrii, priveste posterior, superior si la dreapta si vine în raport cu organele din mediastinul posterior. Varful cordului corespunde varfului ventriculului stang, priveste anterior, inferior si la stanga proiectandu-se în spatiul al 5-lea intercostal stang pe linia medioclaviculara.La acest nivel se palpează socul apexian.

Funcţie: 2 pompe în serie (pompa dreaptasi stanga), conectate prin circulaţia pulmonarasi sistemica;pompa VS functionează la presiune ↑ (de 5-6x mai mare decât cea din VD:în sistola(faza de contractie): se ajunge la 120 mmHg, iar în diastola(faza de relaxare): presiunea scade la doar cativa mmHg.

Peretele inimii are 3 straturi:

  • Endocardul (peretele intern )reprezentat de tesut endotelial asemanator celui care tapeteaza intreg sistemul circulator .
  • Miocardul , peretele cu grosimea cea mai mare este reprezentat de muschiul striat cardiac ; este mai gros in ventriculi decat in atrii ; ventriculii sunt adevarate pompe ; grosimea peretelui ventriculului stang este de 3-4 ori mai mare decat a ventriculului drept . Contine structuri miocardice de tip embrionar care formeaza tesutul excito - conductor al inimii .
  • Pericardul - membrana externa care inveleste inima ; are 2 foite (viscerala si parietala) , delimitand cavitatea virtuala pericardica .Intre cele 2 foite exista un strat fin de lichid cu rol lubrefiant .

Tesutul excito conductor al inimii:

Este reprezentat prin fibre miocardice de tip embrionar, a caror permeabilitate variaza periodic, cu o anumita frecventa:

Nodulul sinusal Keith-Flack

60-80/min ritm sinusal-ritmul fiziologic cardiac

  • pace-makerul activ al inimii ⇒ determină frecventa cardiaca
  • are cea mai mare frecventade descarcare (100-110 batai/min)
  • sub influenţa sistemului nervos vegetativ : în repaus, efectul vagului este mai puternic decat al SNVS

acest“tonus vagal ” fiziologic determină frecventa cardiacade repaus:60-80

Proprietatile inimii:

  • Automatismul cardiac
  • Functia cronotropa(ritmicitatea) :defineste frecventa cardiacă(FC)
  • Functia dromotropa(de conducere) :defineste capacitatea de a conduce stimulii generati la nivel cardiac
  • Functia batmotropa(excitabilitatea) :defineste capacitatea de a raspunde la stimuli printr-un PA;este o proprietate a tuturor tipurilor de celule cardiace, dar în special a fibrelor miocardice contractile (cu raspuns rapid)
  • Functia inotropa(contractilitatea)
  • Functia tonotropa (tonicitatea)
  • Functia trofotropa

Automatismul

  • capacitatea celulelor pacemaker de a genera impulsuri (autoexcitatie)
  • permite depolarizarea spontanaa celulelor pacemaker, independent de impulsurile nervoase extrinseci si intrinseci;

Ritmicitatea(functia cronotropa)

  • Regularitatea activitatii de pacemaker
  • Este influentatade factori neuro-umorali
  • Ritm sinusal
  • Ritm nodal
  • Ritm idio-ventricular
  • Excitabilitatea cardiacă (functia batmotropa)
  • Este reprezentata de capacitatea celulelor cardiace de a raspunde la un stimul ≥pragul,printr-un potential de actiune urmat de o contractie
  • Gradul de excitabilitate se modifică în cursul fazelor PA, în functi ede gradul de activare/ inactivare a canalelor responsabile de fluxul ionic
  • Modificarile excitabilitatii sunt reprezentate de perioadele refractar
  • Caracteristicile excitabilitatii în celulele cardiace diferaîn functie de tipul de celule (cu răspuns rapid sau lent)

În functie de rapiditatea raspunsului, existădouatipuri de fibre cardiace:

Fibre cu raspuns rapid:

  • Fibre contractile (atriale si ventriculare)
  • ReteauaPurkinje

Fibre cu raspuns lent:

  • Celule pacemaker (NSA si NAV)

Metabolismul miocardic este predominent aerob pentru ca inima nu are posibilitatea de a acumula datorie de oxigen.

Coeficientul de extractie a oxigenului este mare, 50-75% fata de 25% in circulatia sistemica.

Miocardul contine cantitati mari de mioglobina, cromoproteina ce poate stoca oxigen.

Spre deosebire de muschiul scheletic care utilizeaza ca substrat energetic preferential glucoza, care ii ofera si posibilitatea unui mecanism anaerob, miocardul foloseste acizii grasi esentiali, cu metabolism exclusiv aerob; dar mai pot fi metabolizati si glucoza, lactatul si, in mai mica masura, corpii cetonici si aminoacizii.

Miocardul contine multe mitocondrii in care se gaseste echipamentul enzimatic necesar ciclului Krebs si fosforilarii oxidative.

Referitor la utilizarea energiei produse in miocard, a fost emisa o teorie a compartimentarii functionale a acesteia:

ATP-ul rezultat intracitoplasmatic pe calea glicolizei anaerobe este folosit in procesele de sustinere si transport transmembranar.

ATP-ul rezultat intramitocondrial, in ciclul Krebs, este substrat energetic in contractia musculara.

Functiile sistemului cardio-vascular:

  • Rolul fiziologic principal este de a determina, impreunacu factorii sanguini, si de a menţine o PA medie adaptatala cerintele irigarii tisulare.

Alte roluri impreuna cu sangele:

  • asigurarea nutritiei tesuturilor si îndepartarea produsilor de catabolism
  • transportul substantelor de la un organ la altul
  • transportul hormonilor care regleazadiferitele functii ale organelor
  • transportul componentelor sistemului imun
  • mentinerea echilibrului hidro-electrolitic